Un tanar absolvent al Universitatii York din Canada a cheltuit o mica avere, dar acum are ocazia de a avea in viata sa femeia perfecta. Le Treung, 33 de ani, pasionat de robotica, a muncit cativa ani si si-a investit toate economiile, ba chiar si-a vandut si masina pentru a-si atinge visul: compania unei “sotii” care ii iteste ziarul la micul dejun, face curatenie fara sa carteasca, ii gateste doar felurile preferate si nu se plange de riduri.
Cred ca ati inteles ca e vorba de o masinarie sofisticata, nu de o doamna in carne si oase. Care arata ca un manechin (de vitrina, nu de pe catwalk), “pielea” robotului si “accesoriile” acestuia fiind fabricate din silicon si plastic. Numele sau este Aiko (”Ai” - dragoste, “ko” - copil, in japoneza). La prezentarea inventiei, s-a constatat ca robotul face diferenta intre diverse obiecte, poate inchega o conversatie, executa comenzile si-i deosebeste Read the rest of this entry »
Pe la pranz, un domn pensionar din Bacau ne-a adus la redactie o poezie dedicata primarului municipiului. In text nu apre numele actualului edil, Romeo Stavarache, si asta e bine. Pentru ca, domnul vizitat de muze a mai expediat aceeasi poezie-oda (poate cu foarte, foarte mici modificari) colegilor mei, dar pe vremea cand era primar Dumitru Sechelariu, intre 2000 - 2004. E bine! Probabil ca omu’ o fi multumit de activitatea fiecaruia dintre cei doi in egala masura, ca ideile din poezie sunt exact aceleasi!
Ghinion de nesansa pentru un hot care, ieri seara, pe la ora 19.00, s-a gandit sa dea o raita printr-un apartament situat in blocul 1 de pe strada Mihai Viteazu din Bacau. A ales o locuinta de la etajul al saptelea al imobilului si a intrat pe usa care era inchisa, dar nu incuiata. S-a pus pe treaba intr-una Read the rest of this entry »
Ieri dimineata, pe la 10.30, am iesit cu cativa colegi in fata redactiei, la o tigara. Sediul nostru este pe strada 9 Mai (Bacau), nr. 82-84, bloc in fata caruia se afla si o parcare cu 60-70 de locuri. Ai acces in spatiu pe la capatul dinspre centru si iesi din acesta pe langa benzinaria dinspre intersectia cu strada Mioritei, printr-o deschidere de vreo patru metri, limitata la dreapta de un stalp si la stanga de bordura inalta a trotuarului.
Si, cum stateam noi asa, ce sa vezi? O masina mica, neagra, cu numar de Anglia, cred - G955 OKP - s-a oprit in fata iesii din parcare. Chiar pe mijlocul spatiului, nu drept, ci nitel pe diagonala, ca sa incurce si mai temeinic. Din autoturism a coborit o duduie roscata, tunsa scurt si imbracata in toale inchise la culoare. S-a uitat ea de-a stanga si de-a dreapta masinii, a incuiat portiera si a plecat.
Aproape o jumatate de ora, i-am urmarit pe soferii care se chinuiau sa treaca de obstacolul pus in calea lor de duduie. Cu chiu, cu vai se strecurau pe linga masina-i. Cei care vroiau sa faca dreapta, spre Mioritei, trebuiau sa intre pe contrasens pentru a putea vira. Iar soferul unui microbuz s-a tot dat de-a ‘nainte si ‘napoi, pana cand si-a luat inima-n dinti si a trecut peste bordura trotuarului.
Duduia a revenit intr-un moment cind, norocu’ (hai s-o zic) prostului, nu iesea nici o masina din parcarea atat de circulata. S-a urcat la volan si a plecat ca si cum nu s-ar fi intamplat nimic, pe principiul: “Ce nu stiu, nu (se) exista!”.
Victor Piturca e un antrenor de doi bani. Sau e genial? Echipa nationala a Romaniei a jucat execrabil in meciurile din turneul final al Euro 2008. Sau a avut doar un incredibil ghinion? Ne antrenam prea mult la jocul defensiv. Atacantii se bilbiie, dar si fundasii nostri sint din alt film. Il schimbam sau nu pe Piturca?
Vinovat de eliminarea Romaniei din grupele turneului final din Elvetia si Austria este Mutu, ca a ratat penalty-ul din meciul cu Italia. Ba-i chiar genial, Adrian al nostru, ca doar el a inscris primul, unicul si ultimul gol al nationalei in Elvetia.
Banel e cu vaca. Cind se trezeste cu mingea la picior si cu poarta adversarilor in fata face ochii mari. Cica, zic gurile rele, nu poate sa traga intr-o plasa care nu-i aparata de un goalkeeper cunoscut. Asa ca, daca nu-l vede pe Lobont intre buturi, da pe linga, aiurea-n tramvai. Ei, as, “Jardel” al nostru alerga peste 12 kilometri intr-un meci. Ce daca o face fara rost?! Aratati-mi un alt fotbalist care e in stare de performanta asta!
Cea mai gustata faza din meciul Romania - Olanda a fost cea cu “vintul” tras de un batav pe banca de rezerve. Aia la care toti colegii lui si-au ridicat gulerele echipamentului peste nas, sa-si miroase transpiratia proprie, nu duhoarea erupta din matele aluia. Ai nostri n-au fost in stare sa faca nici atit: sa ne amuze.
Jucatorii echipei nationale a Romaniei de la Euro 2008 au fost mai presus decit inaintasii lor la un singur capitol: la cintat Imnul National. Au facut-o, fapt cert, din suflet. Dar au cintat prost. Tare si prost. Mai putin prost decit au jucat, dar mult mai tare.
